8 mai 2015

   Caut inspirație în așternuturi fine. Miroase a bordel... Destul de clasic.
Wake up. Make up. Break up.
Viața urmărește un stylist care e încă în training.
Dorințe murdare. Triunghiuri. Șoapte. Legături bonăvicioase delicioase. Păcatele lui. Păcatele mele. Păcatele celorlalți. Păcatele ei. Păcatele noastre.... Toți vor să fie iertați de păcate, dar nimeni nu le previne. A devenit un fel de cerc vicios: Faci păcate – Îți pare rău – Ești iertat.
Cred în intenții mai mult decât în fapte. Iubire? Ce definiție a ei vrei să o încercăm?
Te îndrăgosteşti, construieşti un întreg univers în jurul persoanei iubite pentru ca apoi ea să plece şi să te lase în ruine. Şi n-ai ce să faci, aşa că te ridici şi mergi mai departe jumătate din cel ce ai fost, săruţi buze în alte nuanţe şi mângâierile tale poartă mănuşi, ajungi să cauţi somnul alături de trupuri reci doar pentru că nu dormi bine în braţele singurătăţii… Ca şi cum cea mai cumplită experienţă ţi-ar fi lăsat în urmă coşmaruri, acum nu închizi mai niciodată ochii decât pe jumătate, iar dimineaţa pleci de teamă ca nu cumva să-ţi fure cineva şi resturile ce au mai rămas din omul care erai odată. Da, ce tragică e iubirea, în cărţi scrie că ar trebui să te întregească, dar în schimb te scade, te înjumătăţeşte, te împarte de un infinit de ori până când nu rămâne mai nimic din tine.
Durerea sinonimul plăcerii.
Poți să pierzi tot. Te pierzi pe tine în nopți lungi, rochii prea decoltate, lacrimi, gânduri nebune. Lumini. Lună plină. Clădiri înalte. Cockteiluri în cristale. Parfumuri scumpe. Lux. Te pierzi, dar te regăsești în capcana dintre un perete rece și căldura unui corp. Going in. Going out. - Împortant e să știi ce păcat să faci.
Ai crede că îmi e frică de iad? Nu-mi e. Sunt lichidă, mă acomodez oriunde.

Despre trădare ca lifestyle