31 mai 2013
Tata...
A fost mereu langa mine. Cu chipul lui
sever si vocea-i blanda m-a indrumat mereu. Stia mereu ce vreau sa spun, ma
lasa sa-l pacalesc doar ca sa-mi faca pe plac, imi tinea saua la bicicleta doar
sa ma faca sa cred ca stiu sa merg, ma tinea deasupra apei si credeam ca asa e cand inoti, imi
spunea ca sunt cea mai frumoasa, si m-a carat in spate pana la 17 ani. Ma tinea
mereu de mana cand imi era frica, si-mi spunea ca nu are ce sa mi se intample
rau. O mintea pe diriginta ca eram bolnava, doar ca sa pot sta o zi in pat, sa
lenevesc. Isi prindea mereu mintea cu mine cand eram mica, si efectiv ma adora.
Eram printesa lui.
M-a iertat mereu. Nici o greseala nu era
prea grava pentru el.
Tata…
atunci cand nimeni nu a crezut in mine, el era acolo. Atunci cand cantam
prin camera (desi n-am talent) el aplauda…
Mi-as da 10 ani din viata pentru o saptamana de copilarie. Sa apreciez toate eforturile ce le-ai facut, sa-ti ascult toate sfaturile, sa mai dorm inca o noapte in bratele tale cand e furuna afara, sa ma protejezi.
Mi-as da 10 ani din viata pentru o saptamana de copilarie. Sa apreciez toate eforturile ce le-ai facut, sa-ti ascult toate sfaturile, sa mai dorm inca o noapte in bratele tale cand e furuna afara, sa ma protejezi.
Tata… Eroul copilariei mele. El putea sa
repare orice, sa faca orice, era invincibil, era protectorul meu, si
indrumatorul meu. La el gaseai toate
raspunsurile, le stia pe toate.
Indeplinea toate dorintele, trebuia doar sa zambesti si sa-i dai un
pupic iubicios si aveai tot. El ma iubea. A facut totul pentru mine. M-a iertat de 1
milion de ori, m-a sustinut si ma indrumat. Mi-a dat tot. Dar acum e randul
meu. E randul meu sa-l fac mandru.
Poate ca nu e tocmai cel pe care ti l-ai fi
dorit. Poate ca n-are suficienti bani, poate ca nu te duce acasa cu ML-ul,
poate ca are inceput de chelie si burta, poate ca pe fata i s-au imprimat greutatile vietii, dar ochii lui blanzi si calzi te privesc la fel....te iubeste. Singura lui
bogatie esti tu.
N-am
inteles pana de curand, cum i se umplea sufletul de fericire atunci cand ii
saream in brate, cata importanta avea pentru el un pupic sau o imbratisare.
N-am inteles cat ma iubea. Si inca o face.
Tata…
E o poveste frumoasa. Mi-as dori ca niciodata sa nu ii simt lipsa, sa-mi fie
mereu in spate, sa ma sprijine, sa ma imbarbateze si sa-mi stearga lacrima: “Fetitele mari nu plang, mai
tati…”.
Singurul barbat
care te va iubi cu fiecare bataie de inima e tatal tau. El este Eroul si
Iubirea vietii tale.
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu